Cine ești când ești singură în intimitatea spațiului tău personal?
Cine ești când soarele răsare și cum ești când noaptea apare și rămâi doar tu cu stelele sub cerul infinit?
Cine ești atunci când vorbești? Oare simți acele cuvinte rostite cum vin din inimă sau dintr-un loc întunecat unde cuvintele au rolul de a manipula, de a înlănțui și de a te face victima cu propria ta gură? Te privești în oglindă cum vorbești? Îți observi mimica feței? Ce vezi? Un chip relaxat ce emană lumină prin toți porii sau o față plictisită de responsabilitățile acumulate de-a lungul anilor? Întrebarea este la mine și răspunsul se găsește în tine.
Fără să știi cine ești și de ce ești aici, viața nu are sens.
Caută să afli cine ești in acest corp. Descoperă-te prin întrebări ce trezesc îngerul și demonul din tine în același timp. Tu vei alege pe cine să hrănești zi de zi. Să nu alegi ce este ușor și confortabil, ci alege ceea te provoacă să fii mai bună, mai puternică, mai curajoasă, mai perseverentă, mai hotărâtă, mai pozitivă. Tot ce este ușor se evaporă, nu va sta de-a lungul timpului lângă tine. Cum se aprinde, așa se stinge. Tot ce te provoacă, te determină să fii varianta ta cea mai bună.
M-am născut sub semnul întrebării ,,De Ce?” și crede-mă că multe persoane m-au trimis naibii pentru că insistam cu această întrebare. Nu m-am oprit la ele și pentru ele. Nu sunt aici să mulțumesc pe cineva. Sunt aici să descoper cine sunt cu adevărat. Dacă mă opream, uitam de mine. Astfel am continuat și viața m-a binecuvântat cu motive să pun din nou și din nou această întrebare.
Fiecare întrebare m-a condus mai aproape de lumină și ceea ce odată era invizibil ochilor mei, acum este vizibil. Caută, așadar, să studiezi întrebările și muncește pentru a experimenta cele mai mari răspunsuri. Ziua de azi îți va oferi șansa perfectă pentru a o face.
Privește. Cine esti cand te privesti in oglinda? Ce iti spui cand te privesti? Cuvinte dulci sau pline de critica si multa nemultumire in glas? Priveste-te profund, da-ti parul la o parte si uita-te direct in ochii tai, ce iti spun? ce te provoaca sa vezi azi ceea ce nu vezi in fiecare zi? Ce pastrezi in sufletul tau? Ochii iti arata adevarul din inima ta. Ochii nu mint. Provoaca-i la intrebari. Vorbeste cu tine, insuti. Ce fel de conversatie ai cu propria persoana? Cat de mult privesti in interiorul tau? Stiu, te-ai obisnuit sa privesti in exterior, azi promite-ti ca te uiti in interior. Inchide usa. Creeaza liniste in jurul tau si asculta o muzica de meditatie. Apoi incepe sa iti vorbesti. Curaj, inima. Poti. Pune mainile pe inima si vorbeste cu corpul tau. Obisnuieste-te sa iti vorbesti. Adevarul e in inima ta. Ce este in exteriorul tau, iti arata interiorul.
Ascultă. Asculti inima ta? Asculti vocea interioara? Ce asculti azi? Stiri, barfe sau orice altceva ce te distrage de la inima ta? Intr-o lume in care majoritatea se comporta ca turma este greu sa fii diferit, nu? Curaj, inima. Cu cat mai mult esti diferit, cu atat mai mult iesi din vibratia constiintei colective. Ai vazut filmul Matrix? Vorbesti mai mult decat asculti? Egoul tau are nevoie de o pauza de tacere. Tacerea, solitudinea, spatiul tau unde doar tu esti si natura ajuta la apropierea de sufletul tau. In acest moment asta fac si e magie ce vad in jurul meu, cum se aseaza lucrurile singure in viata mea, fara sa misc nimic in afara mea. Pentru ca aveam nevoie de liniste si pace interioara. Cand sufletul este in liniste, viata iti asterne miracole in viata ta. Apare magia. Apare ceea ce ti-ai dorit la un nivel profund si totul se manifesta cu usurinta si gratie fara a lupta, fara a forta conversatii, fara certuri si judecati. Pentru ca totul este in interiorul tau.
Întreabă. Ce fel de intrebari iti coordoneaza viata? Cand, cum, cine…asa incep intrebarile tale? Sunt intrebari ale adultului copil care in loc sa deschida o usa, provoaca senzatia de nemultumire, de critica de sine si in loc sa se inchida cercul infantilismului il provoaca sa se manifeste mult mai puternic in viata ta. In jurul meu vad foarte, dar foarte multi adulti-copii care mereu judeca, barfesc, sunt nemultumiti, se uita la celalalt in loc sa se priveasca pe ei, insisi. Ei nu si-au trait copilaria intr-un mod adecvat si cand intalnesc persoane care le apasa butoanele ce provoaca copilul interior si nici acum nu o traiesc responsabil pentru ca se considera victime, agresori sau salvatori. Tot ce vede adultul-copil il proiecteaza pe persoana din fata sa si niciodata nu se intreaba: Oare aceasta persoana este oglinda mea? Care este modalitatea eficienta sa invat a fi si eu ca aceasta persoana in loc sa o judec? Este un proces arta de a fi adult. Corespunzator varstei multi sunt, de fapt doar putini se trezesc din somnul copilariei. Unii mai repede, altii mai incet. Depinde de vibratia persoanei, cat de mult poate pierde si accepta in acelasi timp, cat de mult poate oferi si primi in acelasi timp, cat de multe poate schimba in viata sa intr-un timp scurt? Am intalnit multe, multe persoane care se tem de schimbari. Schimbarile aduc crestere, evolutie si pe moment apare atacul de panica: se inchid ori se intreaba: Ce ma fac? Ce pot sa fac in acest moment? Oare voi reusi? Multi cauta stabilitatea, siguranta intr-o lume in continua schimbare. Nimic nu este la fel ca acum un an, cred ca ai observat asta mai ales in ultimii 2 ani cand totul se schimba cu viteza luminii.
Caută. Cine esti fara acest nume? Cine esti fara acest job? Cine esti fara prieteni, fara familie? Cineeee estiiiii? Nu imi raspunde repede. Gandeste-te. Da-ti timp sa te conectezi la lumea ta interioara. Cauta adanc in inima ta ceea ce in exteriorul tau nu poti vedea. Deconecteaza-te de la societate, de la telefon, de la responsabilitati macar 5 minute. Inchide ochii. Repeta aceasta intrebare: Cine sunt? Pune mainile pe inima ta, mana stanga sub cea dreapta si intreaba-te din nou: Cine sunt?Fii atent la corpul tau, la vocea ta interioara. Ce iti spune? Ce te ghideaza sa spui cu voce tare? Nu auzi din prima? Da-ti timp. Cu rabdare revino la aceasta practica si observa-te. Nu te judeca si nu ceda usor faptului ca nu ti-a iesit din prima. Repetarea e mama invataturii. Nu asa se zice? Filmul Calea luptatorului pasnic arata procesul unui tanar care se conecteaza la lumea sa interioara prin intuitie. A trebuit sa il vad de mai multe ori pentru a-l intelege.
Iubește. Care au fost micile placeri ale acestei zile pentru tine? Care au fost momentele tale pline de iubire fata de propria persoana? Care este rutina ta de dimineata? Sunt obiceiurile tale o raza de lumina in viata ta sau iti coboara energia? Cat de multa grija ti-ai oferit astazi? Ti-ai spus TE IUBESC astazi in oglinda?
Luminează. Iti dai voie sa iti explorezi interiorul mult mai mult decat exteriorul? Anul acesta mi s-a confirmat din propria experienta ca interiorul este cel care ne ghideaza prin viata. Cu cat mai multa usurinta este in corpul tau, cu atat mai multa usurinta apare in viata ta prin oameni, prin oportunitati, prin idei, prin actiuni. Cu cat mai multa lumina integreaza corpul tau, cu atat mai multa lumina radiaza in jurul tau atragand ceea ce iti este destinat. Lumina apasa multe butoane celor din jurul tau. Ai observat? Doar fii. Nu spune nimic intr-o camera plina de oameni si observa ce se intampla in jurul tau. Cum se comporta, cum se uita, cum se manifesta. Cei mai curajosi vor veni spre tine si vei observa ca interiorul tau atrage exteriorul. O raza de lumina intr-un loc intunecat creeaza magie. Este ca o lumanare in intuneric. Accepti intunericul, pentru ca exista in tine la fel ca si lumina. Doar ca persoana alege ceea ce hraneste mai mult, prin arta de a raspunde corespunzator fiecarei situatii. Orice actiune a omului dainuie in etern ca un ecou. O simpla actiune de a ta care aparent este mica pentru tine, este mare pentru persoana din fata ta. Alege intelept.
Cu multă iubire, Mihaela Rîbu
NO COMMENT